Poveste, metaforă, dezvoltare personală : improvizaţia creatoare prin literatură - Vasile Constantin PLU - 300

INTRODUCERE

Improvizaţia creatoare prin literatură este o tehnică inovativă şi înalt expresivă, care porneşte de la scrierea de poveşti terapeutice în mod spontan, în grupul de dezvoltare personală, poveşti care ulterior constituie baza procesului de autoanaliză şi autocunoaştere, conturat în manieră experienţial-unificatoare. Pe baza celor afirmate mai sus, am dezvoltat un program de dezvoltare personală centrat pe creşterea stimei de sine, a inteligenţei emoţionale şi pe scăderea anxietăţii folosind tehnica improvizaţiei creatoare prin literatură. Ceea ce diferenţiază această tehnică de restul intervenţiilor prin poveşti terapeutice deja existente este caracterul holist, spontan şi experienţial al utilizării acestei tehnici. Participanţii la un program de dezvoltare personală prin improvizaţie literară îşi creează propriile poveşti, iar prin valenţa proiectivă a tehnicii ei sunt şi autorii, şi personajele povestirilor, firul epic evocând în mod simbolic un eveniment semnificativ din viaţa acestora, o descriere metaforică a uneia sau a mai multor caracteristici psihologice ale lor sau o evocare non-invazivă şi securizantă a unui blocaj experienţial. Prin despicarea firului epic al poveştii, prin reiterarea unor întâmplări sau modificarea lor creativă, o persoană are şansa de a se cunoaşte mai bine, de a se redescoperi sau de avea o mai mare capacitate dc conştientizare, de a trăi în prezent, adică aici şi acum. Acest lucru va conduce la o mai mare acceptare de sine şi de ceilalţi, dar şi la dezvoltarea unor competenţe transversale, menite să deschidă individului calea către o adaptare socială dinamică, perpetuă şi, în acelaşi timp, constantă şi echilibrată.