Psihoterapie (repere teoretice, metodologice si aplicative) - Iolanda Mitrofan PLU -160
De la bun început facem precizarea că actualul tratat şi suport de curs are ca scop familiarizarea studenţilor sau aspiranţilor în practica psihologiei şi a psihoterapiei cu câteva noţiuni introductive privind bazele conceptuale, metodologice şi aplicative ale domeniului psihoterapiilor. Scopul acestei lucrări este familiarizarea cititorului cu conţinutul activităţii de psihoterapie şi de consiliere, precum şi cu reperele obligatorii ale formării psihoterapeutului şi consilierului ca persoană şi ca profesionist.
Ni s-a părut important să facem o serie de delimitări conceptuale privind tipurile de psihoterapie, competenţele necesare şi aplicaţiile ei directe, precum şi asupra diferenţelor şi interferenţelor dintre consiliere şi psihoterapie – două discipline strâns conectate teoretico-metodologic. De aceea referirile conceptuale şi aplicative din această lucrare acoperă ambele domenii, aflate într-o relaţie profesională de subsumare şi formare progresivă. Deşi orice psihoterapeut include competenţele unui consilier psihologic, nu toţi consilierii sunt automat şi terapeuţi, dar dacă demersul lor formativ, cunoştinţele în domeniul clinic, interesul vocaţional şi aptitudinile îi conduc într-acolo, desigur vor putea fi şi terapeuţi, în condiţiile unei practici adecvate şi specializării pe anumite domenii de asistare. Mult mai importantă însă considerăm că este informarea asupra abilităţilor comunicaţionale, emoţionale şi comportamentale pentru munca de acest tip, care ţin de dezvoltarea şi analiza personală, de formarea propriu-zisă pentru practicarea cu succes şi competenţă a acestei profesii, indiferent de orientarea teoretică şi metodologică la care aderă terapeutul (psihodinamică, experienţială, comportamental-cognitivă, holistică sau integrativă). Cunoştinţele în domeniu sunt transformate în elemente utile numai în măsura în care sunt transformate în capacităţi şi competenţe personale de contact şi de dialog terapeutic autentic, mediate de o „prezenţă terapeutică” disponibilă, echilibrată, matură, responsabilă şi creativă.
Pentru deschiderea orizontului informării în domeniu ne-am străduit să valorificăm o parte a preocupărilor noastre în principalele domenii aplicative ale consilierii şi psihoterapiei adultului, copilului, cuplului, familiei şi grupurilor. Am găsit de cuviinţă să readucem în atenţia cititorului specificul intervenţiei şi procesului psihoterapeutic în domenii aplicative de mare actualitate, cum ar fi psihotraumatologia, confruntarea cu problematica morţii şi a bolilor cu prognostic rezervat, toxicodependenţa, asistarea comportamentului suicidar şi abuziv, a tulburărilor emoţionale şi comportamentale ale copilului şi familiei, precum şi a perturbărilor interacţionale ale cuplului şi familiei. Psihoterapia, mai mult decât oricând, se extinde astăzi din domeniul clinic în comunitate, interferând cu dezvoltarea personală, cu consilierea preventivă şi cu cea centrată pe problemă existenţială. Centrul de greutate al intervenţiilor aplicative psihologice pe linia sănătăţii pare să se comute din ce în ce mai consistent de la asistenţa intramuros la cea extramuros, asigurând continuumul firesc al integrării persoanelor în familie, în comunitate, în fluxul modificărilor imprevizibile ale vieţii cotidiene şi ale mediului, el însuşi adânc şi pe termen nedefinit perturbat. Noi probleme de mediu, noi probleme sociale, noi provocări la adaptare, dezvoltare şi supravieţuire… Aceste modificări circumscriu aria tematică şi obiectivele actuale ale psihoterapiilor şi consilierii psihologice.
Metodele şi tehnicile psihoterapeutice, chiar dacă îşi păstrează o anumită specificitate la nivelul conceptelor şi teoriilor care le infuzează, tind la integrativitate şi unificare, adaptându-se marilor provocări ale fiinţei umane, în fiecare perioadă de evoluţie, în contextul transformărilor socio-economice, ideologice, valorice, culturale, spirituale şi de mediu. Graniţele între intervenţiile preventive, curative şi de reinserţie socială, în contextul schimbător al evenimentelor cotidiene, sunt şi ele, în mod natural, din ce în ce mai fluide. Raportul şi echilibrul fragil dintre sănătate şi boală creează un continuum al devenirii, o experienţă dinamică plină de sens, care ne provoacă la cunoaştere, evoluţie şi transformare. Aceasta face ca psihoterapiile, consilierea psihologică şi dezvoltarea personală să-şi articuleze armonios, consonant obiectivele şi acţiunile, nu doar între ele, ci mai ales cu cele ale domeniilor medicale, pe de o parte, şi cu cele ale politicilor sociale şi educaţionale, pe de alta.
Din perspectiva acestor convingeri am construit şi rescris această carte, sintetizând şi selectând acele cunoştinţe teoretice şi aplicative care să confere sens înţelegerii sarcinilor, specificului şi rostului domeniului psihoterapiei în societatea contemporană, pentru cei care aleg şi pot să se dedice specializării profesionale în acest tip de ofertă de ajutor. Conceptele, teoriile, autorii şi precizările metodologice sintetice incluse în carte sunt doar puncte de plecareîntr-un studiu mai aprofundat, pentru cei interesaţi direct de acest domeniu. Nu am dorit să sărăcim problematica vastă a psihoterapiilor prin schematizări excesive, ci doar să ancorăm cititorul într-o atitudine de explorare, reflexie şi aprofundare ulterioară, oferindu-i şansa de a-şi alege pe cont propriu sursele teoretice fundamentale, care au configurat şi reconfigurează continuu istoria vie a psihoterapiilor.
Un alt obiectiv este cunoaşterea şi respectarea câtorva repere ale cadrului etic şi deontologic al desfăşurării muncii de consilier şi psihoterapeut. Conţinutul cărţii a valorificat unele dintre lucrările mele anterioare, precum şi unele dintre contribuţiile colaboratorilor mei apropiaţi în cadrul unor volume pe care le-am coordonat sau pe care le-am scris în coautorat. Le mulţumesc pentru munca lor minuţioasă, de-a lungul multor ani de formare, în care, „crescând împreună”, am avut onoarea şi bucuria de a-i fi însoţit, ghidat, contaminat, stimulat sau confirmat în progresele şi efortul devenirii lor ca profesionişti dedicaţi unui scop comun. Acest scop este promovarea, practicarea şi transformarea psihoterapiei într-o ofertă realistă şi creativă, centrată pe receptivitatea şi nevoile celor în dificultate sau ale celor care tind la un nivel mai extins de conştiinţă, de înţelegere şi autosprijin, de dezvoltare umană în general.
-
.
Informatii
- Anul aparitiei
- 2008
- ISBN
- 978-973-8383-38-8
- Numar de pagini
- 504