Nazdravaniile unui copil zanatic.... Ion Manzat

Când Dumnezeu este interzis tot răul este permis! Este permisă până și desființarea omului prin confiscarea sufletului său. A.N. Kirillov (personajul lui F.M. Dostoievski din „Demonii”) este chinuit și stăpânit de o singură obsesie: detronarea lui Dumnezeu-omul prin omul-Dumnezeu. ”Prin sinucidere îl sfidezi pe Creator și devii tu însuți Dumnezeu! Dacă nu există Dumnezeu atunci eu sunt Dumnezeu!” Fără Dumnezeu, Soarele se întunecă și peste lume stăpânește Umbra Roșie; ciudat, ea vine chiar de la Răsărit. Sub această umbră rece nu exista decât alb și negru (fără nuanțe). Ori da, ori ba. Doar umbră fără lumina. Doar Infern fără Rai. Doar vorbe fără adevăr. Doar vorbire fără rostire. Proprietatea este o anomalie burgheză! Proprietatea se confiscă. Egalizare prin sărăcire. Dar, se confiscă și credința. Iubirea este interzisă. Ura este  „calea spre cele mai înalte culmi”.

Se poate trăi oare și fără Cer și fără Pământ? Fără nicun reazem? Ce credeți? «Dante a descris Infernul. Comuniștii l-au făcut!» (Ion Rațiu)