Incursiune in psihopatologia si psihologia clinica - Camelia Dindelegan PLU-237

Volumul de faţă abordează problema tulburărilor psihice şi a tratamentelor acestora, sigur, cu accent, prin detaliile oferite, pe tratamentele psihologice. Tulburările psihice care au un tablou clinic format din semne şi simptome predominant psihologice şi care implică mecanisme etiopatogenetice predominant psihologice, necesită tratamente psihologice. În acest caz tratamentele medicamentoase, deşi importante în ameliorarea condiţiior clinice şi obligatorii în situaţii de criză, sunt, etiologic vorbind, doar simptomatice şi nu vizează cauza tabloului clinic. Tulburările care au un tablou clinic dominant de semne şi simptome psihologice, dar au mecanisme etiopatogenetice somatice, necesită în primul rând un tratament medical. În acest caz tratamentul psihologic este unul simptomatic, care poate modifica nu boala în sine, ci reacţiile la boală, calitatea vieţii şi funcţionarea socială a pacientului; în acest caz rolul diagnosticului diferenţial este foarte important şi psihologii trebuie să fie atenţi la această categorie, care poate induce în eroare, sugerând că, având simptome psihologice, este necesar în primul rând un tratament psihologic.

Aşa cum spuneam mai sus, în acest caz, ca şi în cazul în care tabloul clinic este somatic, iar etiologia tot somatică, tratamentul psihologic este simptomatic, ameliorând experienţa subiectivă a bolii şi consecinţele ei psihosociale. O categorie aparte este situaţia în care semnele/simptomele sunt somatice, dar cauzele sunt psihologice. Pentru psiholog este adesea o provocare a face psihoterapie cu această categorie de bolnavi, deoarece, având simptomatologie somatică, ei nu înţeleg clar şi nu acceptă uşor rolul factorilor psihologici în generarea ei; acest lucru reflectă lipsa culturii psihologice şi prezenţa unui model biomedical ortodox şi puternic, nu doar la nivelul unui segment larg de profesionişti din domeniul sănătăţii, ci şi la nivelul simţului comun. Fiind remarcabil prin complexitate, consider că volumul de față este o sursă importantă pentru studenții și profesioniștii în domeniu, fiind totodată util, mai ales prin cazuistica pe care o prezintă și celor interesați de problematica complexă a practicii clinice.     

Prof. „Aaron T. Beck” univ. dr. Daniel David, Universitatea  Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca